Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale și două situri naturale.
România are, de asemenea, și opt elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial – ritualuri și obiceiuri recunoscute la nivel mondial.
Ce este Patrimoniul UNESCO din România?
În 1994, UNESCO a lansat Strategia Globală pentru o Listă echilibrată, reprezentativă a Patrimoniului Mondial cu scopul de a extinde semnificaţia definiţiei de patrimoniu mondial şi de a valorifica, într-o mai mare măsură, diversitatea culturală şi naturală a lumii. Astfel, Patrimonul UNESCO din România cuprinde astăzi atât monumente reprezentantive, frumuseți ale naturii, cât și tradiții.
România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 8 obiective (6 culturale și 2 naturale): Mănăstirea Horezu (din Satul Romanii de Jos, judeţul Vâlcea), ctitorită la sfârșitul secolului al XVII-lea de domnul Constantin Brâncoveanu, reprezintă o capodoperă a stilului brâncovenesc, unic în lume, și a fost apreciată pentru stilul arhitectural, bogăția detaliilor sculpturale, portretele votive și lucrările decorative;
-mănăstirile din Moldova din secolele XV-XVI;
-satele cu biserici fortificate din Transilvania;
-morile de la Rudăria din Comuna Eftimie (judeţul Caraş- Severin), ce sunt încă folosite de localnici;
-cetățile dacice din Munții Orăștiei;
-centrul istoric din Sighisoara, singura cetate medievală europeană încă locuită;
-biserici de lemn din Maramureș, unde până și cuiele sunt din lemn (Bârsana, etc).
Pe lângă cele șase situri culturale Unesco din România, există și două situri naturale:
-pădurile seculare și virgine de fag din Carpați;
-Delta Dunării, un adevărat monument natural (găzduiește peste 300 de specii de păsări și 45 de specii de pești, multe dintre ele foarte rare).
În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este prezentă cu opt elemente:
-Ritualul Călușului (din 2008)
-Doina (2009)
-Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)
-Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova
-Jocul fecioresc (2015)
-Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova
-Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) – Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
-Ia românească (1 decembrie 2022).
