Luna iulie, a șaptea lună a anului, este cunoscută popular și sub numele de „ Cuptor”, „Luna fierbințelilor” sau „Luna coacerilor”, deoarece este considerată ca fiind cea mai călduroasă din an.

Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte o denumire, și anume: „Săptămâna secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” și „Săptămâna Verii”.

Prin urmare prima săptămână a lunii iulie este dedicată muncii agricole. Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

       

Săptămâna următoare reprezintă zilele „aprigelor” surori ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșiță și pot provoca incendii daca nu se respecta rânduielile ancestrale.

În a treia săptămână a lui „Cuptor” credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, care trimite ploi însoțite de tunete și fulgere.

Cea din urma săptămână îi este dedicată culesului de fructe si legume de sezon, prepararii de dulceturi si siropuri, muraturi crocante cum ar fi castraveciori, ardei umpluti cu varza. Roadele coapte poarta in miezul lor dulceata celui mai așteptat anotimp, vara.

          

„Cuptor” este cu precadere luna secerișului, dar a nu se uita că este și o lună a tradițiilor și a obiceiurilor. Amintim deci sărbătorile și evenimentele folclorice ce au loc în luna lui „Cuptor”:  Sărbătoarea Ana-Foca, cunoscuta în Moldova ca sărbătoarea Focului, pe data de 1 iulie  Frații Cosma și Damian, sărbătoare denumita și Cosmandinul, pe 1 iulie  Panteliile, Paliile, Parliile sunt niște divinități solare. Primele se sărbătoresc pe 13 și 27 iulie, Paliile pe 17 iulie, iar ultimele intre 20-22 iulie  Sfântul Ilie, pe data de 20 iulie  Târgul de Fete pe Muntele Găina, pe 20 iulie Tradiția spune că dacă agricultorii și sătenii nu vor sa piardă tot ce au agonisit cu trudă, atunci trebuie să respecte cu sfințenie zilele de sărbătoare ale lunii iulie. De aici și creionarea superstițiilor lunii lui „ Cuptor ” în cultura românescă. Astfel, pe la sate, umblă vorba că:  cât este de cald în luna lui „Cuptor ”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar” (februarie)  cine lucrează de ziua Ana Foca în vie, razele soarelui vor dogori peste acesta din urmă, iar ea se va usca;  pentru a ține departe bolile, oamenii trebuie să cinstească și pe Frații Cosma și Damian;  cine lucrează în zile dedicate surorilor lui Sântilie, va avea parte de arșiță și recolte pârjolite;  cei care se vor căsători în luna lui Cuptor, vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

Tezaurul spiritual si de traditii este bogat. Va invitam sa prelungim starea de gratie amintindu-ne de savuroasele „Amintiri din copilarie”, de evocarea „vârstei fara griji” si a satului românesc. Sa citim si sa vizionam ispravile lui Nica, pruncul balai care a devenit peste ani povestitorul prin excelenta al neamului nostru.

„Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!” ― Ion Creangă, Amintiri din copilărie

Va invitam sa vizionati filmele – despre viata lui „Nica al Petrei’’ : Un bulgăre de humă ¦ Film 1989   si   Amintiri din copilarie.

 

Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.

© Junimea Română 2020. Toate drepturile rezervate. Interzis să utilizați, copiați, distribuiți fără a preciza sursa.