Motto: ”Costumul tradiţional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă… Căci pe costum este scris acelaşi lucru-anume că omul poate accepta lumea nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută şi astfel să-şi taie un drum înspre Dumnezeu. Un costum nefalsificat trebuie să conţină o naraţiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului.” – Prof. Ioan Sorin Apan

Traditiile ne completeaza identitatea, oriunde ne-am duce in aceasta lume, iar costumul popular national il purtam cu mandrie aici la scoala Junimea Româna din Montreal. Ioan Sorin Apan, absolvent de fizica si de teologie, care cu modestie a predat toata viata intr-un sat din Maramures, a descifrat ritualurile stravechi si simbolurile costumului popular, ce are inscrise tainele universului. Tot ce este in cer, sta scris pe costumul popular românesc: arborele cosmic, coloana cerului, paznicii raiului, pomul vietii. Profesorul Apan, plecat la cele vesnice prea devreme, indemna cu entuziasm sa cautam in cosmologia traditionala tainele lumii vazute si nevazute. Ii invata pe elevii sai ca dupa tainele universului reflectate in traditii trebuie sa ne ghidam viata, deoarece constituie un sistem de valori simple si curate. 

Va invitam sa vizionati video :

Ioan Sorin Apan – arhiva personala

–  Prof. Ioan Sorin Apan – Inapoi la argument

Costumul popular şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.

Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.

Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.

În Ii și cămăși românești, Aurelia Doagă scrie că „Portul românesc prezintă două caracteristici esențiale: unitatea și continuitatea sa. Prin continuitate înțelegem drumul parcurs de portul popular născut pe străvechea vatră a civilizației dace, până în zilele noastre. Prin unitate trebuie să înțelegem acele trăsături, acele aspecte esențiale care se văd în portul românesc din întreaga țară.”

Sfânta ie si intreg costumul traditional se disting de la o zona la alta prin diferente de ordin estetic si practic; cromatica s-a diferentiat local si pe categorii de vârsta. Iata cateva citate ce atesta caracterul sau stravechi si divers:”Cu cămaşă de melez, Ce pe la mâneci şi piept Avea grele cusuturi, Cu sârmă şi cu mărgean, Ce altiţe se numesc.” (folclor popular, autor anonim) . ”Toata haina ei era o cămaşă albă cusută cu altiţe de fir şi de mătase pe la umeri şi pe la gât şi o fotă albastră cu dungi visinii.” (Istoria unui galben, Vasile Alecsandri). Ia este piesa de baza, acea camasa lunga si alba care era imbracata de taran atat la muncile câmpului, cat si la sarbatori. O regasim in portul stramosilor traci, geţi si daci, reprezentând o sinteza de simboluri mitologice si cosmogonice. Broderiile manuale, numite altite, se subordonau anumitor canoane cromatice si stilistice, insa fiecare camasa era personalizata, asa cum regulile trebuie adaptate in permanenta.

Inca din cele mai îndepărtate vremuri femeile erau invesmantate cu ie si brâu, catrința, broboada innodata la spate, busuioc si alte flori in par. Barbatii purtau opinci, iţari (cioareci) si peste ei o camasa incinsa la brâu; pe cap aveau palarie ori caciula din blana. Peste cămașă se purta uneori o mantie scurta, fara mâneci, când nu era frig, iar pe timp de iarna se purta bundita (decorata cu blana ori cu mândre cusaturi) sau un cojoc cu gluga. Vestimentatia este transformata in timp pentru a transmite mesaje estetice, morale, de ierarhie sociala. Ia de duminica, a sarbatorilor de peste an sau pentru munca, impresioneaza prin albul sau diafan si curat. Ia fecioarei și a vaduvei, ia pentru nunta, nastere si botez, ia de inmormântare, fiecare era diferita si evoca o suma de datini si obiceiuri ancestrale românesti. În timp ce torceau, teseau si lucrau, femeile spuneau rugaciuni si comunicau cu divinitatea, astfel ca vesmantul taranesc era purtator de ocrotire si binecuvantare: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Si mă mântuieşte, Mântuitorul meu” (folclor popular, autor anonim).

 

La scoala Junimea Româna sarbatorim in fiecare an, in cea de-a doua duminica a lunii mai, Ziua Naţională a Portului sau Ziua Naţională a Costumului Tradiţional ( Vezi eveniment aici: Ziua națională a portului sau ziua națională a costumului tradițional) și pe 24 iunie Ziua Internaționala a Iei ( Vezi eveniment aici: Ziua Internațională a iei)

Albul iei ilumineaza pregnant tabloul in ulei La blouse roumaine (92 × 73 cm.) de Henri Matisse, pictor francez care confera perenitate artistica si recunoastere internationala bluzei populare specific românesti. Opera de arta a fost pictata in 1940 si este expusa la Musée d’art moderne de Paris, devenind un adevarat simbol al românismului si in special al feminitatii românesti. Desi este pictat in perioada de razboi, tabloul se demarca prin nota sa de optimism si de speranta, iar curburile inspira tandrete feminina. Culorile si fiecare simbol folosit in tablou reliefeaza o stare de spirit complexa.

                     

Galerie Henri Matisse – La blouse roumaine

Matisse era fascinat de folclorul românesc si avea prieteni buni de origine româna, cum ar fi printesa Maria Cantacuzino sau pictorul Theodor Pallady. Acesta din urma i-a oferit o colectie de ii, ceea ce a prilejuit pentru Matisse un indelung studiu al artei populare românesti si o serie de variante ce au precedat celebrul sau tablou, inca din 1937. Tablourile anterioare au ca subiect femeie visand, femeie cu fusul, femeie dormind etc. Artistul a lucrat noua luni la tabloul La blouse roumaine, cautând sa simplifice la maxim pentru a ajunge astfel la esential. Asa cum ia este opera unei naturaleti dezinvolte si totodata purtatoare de mesaj incifrat in semnele migalite, la fel tabloul sau trebuia sa frapeze  prin nonsalanta naiva si simbolistica.

O alta reprezentare a iei românesti o gasim in tabloul România Revoluţionară de Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851). Tabloul in ulei a fost pictat la Paris, unde Rosenthal s-a alaturat revolutionarilor români in exil dupa inabusirea miscarii de la 1848 din Ţara Românească. Opera este o reprezentare alegorica a idealurilor sociale pe care multe popoare europene le nutreau la mijlocul secolului al XIX-lea. Maria Rosetti este reprezentată cu tricolorul in mâna stânga si cu hangerul in dreapta. Casatorită cu C. A. Rosetti, prietenul lui Rosenthal din vremea studiilor la Viena, Maria a jucat un rol important in eliberarea revolutionarilor români, luati prizonierii de catre turci, devenind astfel un simbol al miscarii revolutionare din Ţara Românească. Rosenthal, pictor nascut la Budapesta, a fost impresionat de energia si abnegatia Mariei Rosetti si a transforma-o in muza pe care o regasim si in alta lucrare. Tabloul o infatiseaza in costumul popular românesc cu altita predominant de culoare rosie, ceea ce evoca lupta si patosul romantic al epocii. In prezent, tabloul România Revoluţionară  se afla la Galeria de Artă Românească din Bucuresti.

 

 

Fiind bogata in simboluri si in variante coloristice, ia a inspirat atât designerii români cât si pe cei de peste hotare; au avut un rasunator succes colectie Dior, Anthropologie etc.)  Poze aici: https://thegenealogyofstyle.wordpress.com/2014/06/25/the-romanian-blouse/

 

 

Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.

© Junimea Română 2022. Toate drepturile rezervate. Interzis să utilizați, copiați, distribuiți fără a preciza sursa.