Încarc Evenimente
Deprecated: Funcția tribe_get_view este considerată învechită începând cu versiunea 5.13.0. Folosește în locul ei On version 6.0.0 this function will be removed. Please refer to https://evnt.is/v1-removal for template customization assistance.. in /home/junimea/public_html/wp-includes/functions.php on line 5379

In fiecare an sarbatorim Ziua Naţională a Portului, cunoscuta si sub numele de Ziua Costumului Traditional din România. 

Cu orice prilej festiv, haideti sa fim impreuna si sa afisam simboluri românesti, sa sarbatorim româneste!

A doua duminica din luna mai este consacrata ca fiind Ziua Naţională a Portului si a fost instituita printr-o lege publicata pe 13 mai 2015, in Monitorul Oficial. Este un prilej pentru a promova traditiile populare si valorilor etnografice din diferite zone ale tarii, in primul rand imbracând sfânta ie. Cu prilejul acestei zile omagiale si a altor sarbatori, organizam atelierul-sezatoare Traistuta cu minuni si o serie de manifestari culturale. De cate ori avem ocazia, le facem cunoscut puilor de români de la Montreal specificul costumului pe care il poarta, acesta reprezentând cea mai importanta forma de afirmare culturala a unui popor. Haina transmite emotii si mesaje codificate prin simbolurile cusute cu migala, evlavie, respect pentru cei de la care provine mestesugul traditional.

Articol complet aici : https://junimearomana.com/ia-intre-traditie-ritual-si-identitate-culturala-far-de-asemanare/

Aceasta zi este marcata de cadrele didactice din echipa Junimea, care le ofera copiilor  o lectie de istorie, de dragoste de tara si demnitate nationala, prezentându-le modele demne de urmat. De exemplu Regina Maria, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Mihai Viteazul, diversi artisti au afisat cu mandrie portul românesc caracteristic zonelor din care proveneau si ramân in constiinta nationala prin imagini ce evidentiaza specificul nostru national.

Dragi copii si toti cei care au ca limba materna limba româna, sa purtam cu mândrie  sfânta ie ancestrala, costumul traditional, cusma pe o ureche, simbolurile nationale! Un popor cu constiinta nationala nu are nevoie de legi pentru a-si aprecia propriile simblouri dar, daca aceste sarbatori exista, atunci sa le marcam cum se cuvine, caci nationalismul inseamna suma virtutilor unui popor.

Va invitam sa admiram imagini graitoare in acest sens.

Regina Maria filmata in port popular, în 1934, la Castelul Bran : https://www.youtube.com/watch?v=c5T4xDMTgH0

Sfânta ie si intreg costumul traditional se disting de la o zona la alta prin diferente de ordin estetic si practic; cromatica s-a diferentiat local si pe categorii de vârsta. Ia este piesa de baza, acea camasa lunga si alba care era imbracata de taran atat la muncile câmpului, cât si la sarbatori. O regasim in portul stramosilor traci, geţi si daci, reprezentand o sinteza de simboluri mitologice si cosmogonice. Inca din cele mai vechi timpuri femeile erau invesmântate cu ie si brau, catrința, broboada innodata la spate, busuioc si alte flori in par. Barbatii purtau opinci, iţari si peste ei o camasa incinsa la brau; pe cap aveau palarie ori caciula din blana. Peste camasa se purta uneori o mantie scurtă, fara maneci, cand nu era frig, iar pe timp de iarna se purta bundita (decorata cu blana ori cu mândre cusaturi) sau un cojoc cu gluga. Vestimentatia este transformata in timp pentru a purta mesaje morale, estetice, de ierarhie sociala. Ia de duminica, a sarbatorilor de peste an sau pentru munca, impresioneaza prin albul sau diafan si curat. Ia fecioarei si a vaduvei, ia pentru nunta, nastere si botez, ia de inmormântare, fiecare era diferita si evoca o suma de datini si obiceiuri ancestrale românesti. 

Albul iei ilumineaza pregnant tabloul in ulei La blouse roumaine (92 × 73 cm.) de Henri Matisse, pictor francez care confera perenitate artistica si recunoastere internationala bluzei populare specific românesti. Opera de arta a fost pictata in 1940 si este expusa la Musée d’art moderne de Paris, devenind un adevarat simbol al românismului si in special a feminitatii românesti. Desi este pictat in timpul razboiului, tabloul se demarca prin nota sa de optimism si de speranta, iar curburile inspira tandrete feminina. Culorile si fiecare simbol folosit in tablou reliefeaza o stare de spirit complexa.

Matisse era fascinat de folclorul românesc si avea prieteni buni de origine româna, cum ar fi printesa Maria Cantacuzino sau pictorul Theodor Pallady. Acesta din urma i-a oferit o colectie de ii, ceea ce a prilejuit pentru Matisse un indelung studiu a artei populare românesti si o serie de variante ce au precedat celebrul sau tablou, inca din 1937 (tablourile precedente au ca subiect femeie visând, femeie cu fusul, femeie dormind etc.).

 

      

Share This Story, Choose Your Platform!

INFORMATII DE CONTACT

Pavillon Lalemant, Secteur D3;
5625, avenue Decelles, Montreal, QC, H3T1W4 Canada


Telefon: 514-884-6530
Email: contact@junimeamontreal.org
Go to Top