Pe tricolor e scris UNIRE!

Junimea Română, din 2010 – Fondator si coordonator – Otilia Tunaru –

Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea va invita

 

Sâmbătă  21 ianuarie 2023, 9:00-15:30

Unirea Principatelor Române

 

PROGRAM DE SARBATOARE :

•  9:00-15:30 – Activitati la clase in amintirea acestui mare eveniment
• 12:20-12:40 –  Hai cu mic cu mare sa invartim Hora Unirii (cafeteria)

Cod vestimentar sugerat: sfanta ie, costum popular, tricolor si alte simboluri romanesti.

Haideti sa fim uniti de dragul copiilor!

 

Motto: „Si cât va avea tara aceasta o istorie, cea mai frumoasa pagina… va fi a lui Alexandru Ioan Cuza.” (M. Kogalniceanu)

Serie de activitati la clase pentru a sublinia 24 ianuarie 1859:

Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Personalitatea domnitorului cu doua tronuri.

Unirea Principatelor Române, cunoscuta ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezinta unificarea vechilor principate, Moldova si Tara Româneasca, intr-un Principat unit. A reprezentat primul pas important pe calea infaptuirii statului national unitar roman. Dupa multi ani in care pasii spre indeplinirea acestei dorinte au fost „impiedicati” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, intr-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea României de atunci intr-un stat modern, aducand elemente occidentale in viata românilor.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării Elective de la hotelul Concordia din Bucuresti, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

ALEXANDRU IOAN CUZA, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859, se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti.  In timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina.

În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma elec

torala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

Surse: Enciclopedia României, Wikipedia

 

Alexandru Ioan Cuza – artizanul Unirii Principatelor Române: www.Junimearomana.com/al-i-cuza-artizanul-unirii-principatelor-romane/

 

Primul Cod Penal din România (denumit și «Codul Cuza») datează din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Codul Penal aplicat de la 1 mai 1865 prevedea sancţiuni aspre pentru funcţionarii dovediți corupţi care își pierdeau funcția pentru tot restul vieții, primeau pedeapsa cu închisoarea (cu executare…), dar își pierdeau și dreptul la pensie. Banii sau bunurile furate mergeau direct către spitale și casele de binefacere. Funcţionarii publici care urmăreau interesul personal în funcţiile pe care le ocupau fie direct, fie prin persoane interpuse erau pedepsiţi cu închisoare de până la doi ani şi, în plus, nu mai putea ocupa vreodată funcţii publice:  https://afladetoate.com/primul-cod-penal-din-romania-coruptii-isi-pierdeau-functia-si-pensia-erau-inchisi-iar-furtul-mergea-la-spitale-si-case-de-binefacere/

 

Hora Unirii este unul dintre simbolurile sărbătorii naționale prin care românii celebrează în fiecare 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române din 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia.

Celebra compoziție: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română!” are un autor pe măsură – o personalitate istorică a poporului român, poetul Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri a scris aceasta poezie cu câțiva ani înainte de dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza, drept domn al ambelor pricicipate. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, iar alăturarea lor a creat un adevărat imn național care e cântat și dansat la sărbătoarea națională de Ziua Unirii, în fiecare 24 ianuarie, ce marchează dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în Țara Românească.

Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inimă română,

Să-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară duşmănia-n ţară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine,

Vină să te prinzi cu mine

Şi la viaţă cu unire,

Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi şi la durere.

Unde-s doi, puterea creşte

Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă,

De-o făptură şi de-o seamă,

Ca doi brazi într-o tulpină,

Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,

Amândoi o soartă-n lume.

Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,

În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire

Să-l secăm dintr-o sorbire,

Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare

Într-o zi de sărbătoare

Hora noastră cea frăţească

Pe câmpia românească!

Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.

© Junimea Română 2023. Toate drepturile rezervate. Interzis să utilizați, copiați, distribuiți fără a preciza sursa. Credit fotografii : Sorin Grigorescu & echipa Junimea