

Aniversare Ernest Bernea
28 martie
Ernest Bernea (n. 28 martie 1905, Focșani, România – d. 14 noiembrie 1990, București, România)
Cititi aici despre CRIZA LUMII MODERNE și ÎNDEMN LA SIMPLITATE de Ernest Bernea.
Figura marcanta a generatiei intelectuale interbelice – filosof, sociolog, etnograf, eseist, poet si prozator, fost detinut politic in vremea lui Carol al II-lea si in perioada comunista, Ernest Bernea s-a ivit in lume pe data de 28 Martie 1905, la Focsani. Copilaria si-a petrecut-o la Braila. A studiat la Facultatilea de Litere si de Filozofie din Bucuresti, unde a intrat in contact cu profesorii de seama ai vremii: Nicolae Iorga, Nae Ionescu si Dimitrie Gusti. Devine colaborator la ziarul Cuvantul, coordonat de Nae Ionescu, si intra in echipele sociologice ale lui Gusti. Anii 1930 – 1933 sunt dedicati unor studii de specializare in sociologie si istoria religiilor la Paris, in filosofie la Freiburg (Germania), unde audiaza cursurile fenomenologului existentialist, Martin Heidegger. Impreuna cu sotia sa, Maria Patrichi, a avut un fiu, pe Horia Bernea – intemeietorul Muzeului Taranului Român, pictor de anvergura europeana – si doua gemene, Ana si Tudora. A trecut la Domnul la 85 de ani, pe data de 14 Noiembrie 1990. Este inmormantat la Manastirea Cernica. Desi in anii de inschisoare nu a avut voie sa scrie iar dupa eliberare nu putea publica, opera lasata de Ernest Bernea este bogata: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ernest_Bernea
Citate din cartea CRIZA LUMII MODERNE de Ernest Bernea
Cu adevărat, omul de azi pare că nu mai cunoaşte decât efectele crizei. Dacă ar şti că poartă în sine şi explicaţia nu s-ar mai lăsa dezorientat. Istoria nu se repetă, dar păcatele şi crizele da. Oare să nu fie nici o legătură aici? Omul care nu împleteşte văzutul cu nevăzutul sugerează, în chip indirect, că nu mai crede în cele nevăzute.
Omul nu se salvează pe sine izolat, ignorând lumea, deoarece îşi aparţin reciproc şi de aceea el este responsabil ca în faţa uneia din dimensiunile sale. Lumea este în criză pentru că omul este în criză; lumea este direct legată de destinul uman şi omul nu o poate trăda.
Când schimbările în istorie se produc printr’un proces violent, când cursul evenimentelor nu s’a dezvoltat organic, ci printr’o ruptură a zăgazurilor, prin cascade, lumea care vine distruge ordinea lumii vechi, după demolare integrând şi valorificând într’un alt sistem, datele tradiţionale şi anume printr’un proces de distrugere şi nouă întocmire. Istoria modernă ne dă două dintre cele mai grăitoare exemple: Revoluţia Franceză şi cea Rusă.
Omul în faţa istoriei este activ şi răspunzător.
Omul trebuie să răspundă continuu, printr’o invenţie şi sforţare proprie, tuturor problemelor ce i le ridică desfăşurarea de forţe şi valori a istoriei. Problemele ce i se pun, îndrumarea pe care o poate da şi trebuie să o dea evenimentelor, sânt grele, deseori penibile omului, prin încercările la care este pus. Experimentarea istoriei de către om are un caracter tragic.
Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.
© Junimea Română 2023. Toate drepturile rezervate. Interzis să utilizați, copiați, distribuiți fără a preciza sursa.