Încarc Evenimente
Deprecated: Funcția tribe_get_view este considerată învechită începând cu versiunea 5.13.0. Folosește în locul ei On version 6.0.0 this function will be removed. Please refer to https://evnt.is/v1-removal for template customization assistance.. in /home/junimea/public_html/wp-includes/functions.php on line 5379

Motto: ‘’Mărțișoare mama poartă,/Mărțișoare am si eu,/ Si cireșul de la poartă,/ Si întregul neam al meu.’’ (Grigore Vieru)

In fiecare an, la școala Junimea ne pregătim cu emoție pentru sărbătoarea mărțișorului. La lecții învățam despre semnificația sa, despre legende și obiceiuri ce sporesc frumusețea curată a acestei sărbători străvechi. Organizăm atelier de mărțișoare și le dăruim celor dragi, purtăm cu mândrie sfânta ie, prezentăm imagini de la noi din țara și flori de sezon, facem să răsune cântece de primăvară. Deși in Canada este iarnă grea până inclusiv in luna aprilie, noi aducem primăvara in suflet prin acest obicei vesel și evocator de amintiri însorite, românești. ‘’Am o țară mărțișoară/ Cu frumosul surioară.’’ rezuma atât de simplu si de cuprinzător Grigore Vieru.
CITITI ARTICOL COMPLET AICI : Martisorul Românesc si Baba Dochia si ale sale cojoace.
Cu mic, cu mare, in fiecare an, făurim mărțișoare cu dor de România, împletind veselia copilărească și nostalgia pentru dulcele meleag unde avem familia și rădăcinile.
Din inimă curată și plină de zâmbete copilărești, pe raze de soare și cu pași albi de ghiocei, vă trimitem din înzăpezitul Montréal urările noastre calde, către toți cei de acasă ori din diaspora!
Mărţişorul este talisman ancestral de iubire, care se ține la inimă, un simbol românesc pe care îl vom purta cu bucurie, oriunde ne-am afla în lume! La școala Junimea transmitem tinerelor generații limba, cultura, obiceiurile, valorile ce le-am moștenit din moși-strămoși. Deși interdicțiile vremurilor noastre ne împiedica sa ne întâlnim, am făurit mărțișoare printr-un atelier online, nu ne lăsăm, deci continuăm cursurile și activitățile cu mult drag.
Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
Vă dorim sa aveți primăvară in suflet, entuziasm copilăresc, să fim uniți precum firele de mărțișor ce se împletesc armonios și nu uitați să duceți mai departe traditiile noastre, bogate in sensuri profunde!
Să ne amintim de valoarea folclorului românesc și de faptul că tradiția ancestrală a Mărțișorului se află in Patrimoniul UNESCO.
Iata ce scria istoricul Adrian Cioroianu despre reușita acestui important demers, care s-a concretizat pe 6 decembrie 2017:
‘’Un Mărțișor în plină iarnă // De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO!
Dragi prieteni reali sau virtuali,
În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO!
Dosarul a fost depus de România  alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii.
Astăzi, 6 decembrie a.c., la Jeju (Coreea de Sud), reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!’’
 
(In fotografie Mărțișorul pe care l-a dăruit istoricul Adrian Cioroianu colegilor, omologilor și prietenilor din UNESCO și din Paris.)
Interpreta de muzica populară și folclorista Lia Lungu povestește despre originile tradiției numite  mărțișor:
‘’In vremuri de demult, martisorul se impletea cu fir de lana alb si negru. In timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate în alb şi negru, mult mai tarziu alb si rosu, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.
Şnurul era fie legat la mână, fie purtat in jurul gatului fie purtat pe piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, sau era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi da-mi albeţele”.
Implinite sa ne fie dorintele si gandurile bune.
Martisorul sa ne bucure viata, cu sanatate in pace si iubirea sa inconjoare neamul !’’

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.

Multe legende și poezii exista cu subiectul acestei sărbători a renașterii naturii, a biruinței primăverii, purității și luminii.

Din traista cu povesti ale folclorului românesc, vă rezumăm legende referitoare la frumoasa tradiție a mărțișorului.
Se spune că Soarele, impresionat de pitorescul meleagurilor noastre, a coborât pe pământ în chip de fată preafrumoasă, iar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un flăcău curajos a pornit spre palatul zmeului ca să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avusese. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.

 

In încheiere, va oferim câteva versuri pline de har, trimise de harpista și poeta Stana Bunea, care este stabilită la Montreal.

E MARTIE, E MĂRȚIȘOR
     Cu urare de multă sănătate și Bucurii Divine   
E martie, e mărțișor
IUBIREA doare ca un Dor,
Ne cheamă la reînnoire
Să fim cu Chip de HRIST în Fire.
 
Să ne albim ca ghioceii
Și să zburdăm cum zburdă mieii,
Peste păcatele din Lume
Doar cântece curat să sune.
 
Să fim  un Imn de Bucurie
Renașterea să ne învie,
Mai înțelepți și iubitori
De DUMNEZEU ascultători!
Stana Bunea: HARPA DE CUVINTE – Jurnal în versuri, Vol VII/nepublicat. Montréal

 

Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.

© Junimea Româna 2022. Toate drepturile rezervate. Interzis sa utilizati, copiati, distribuiti fara a preciza sursa. Credit fotografii : Sorin Grigorescu

 

Share This Story, Choose Your Platform!

INFORMATII DE CONTACT

Pavillon Lalemant, Secteur D3;
5625, avenue Decelles, Montreal, QC, H3T1W4 Canada


Telefon: 514-884-6530
Email: contact@junimeamontreal.org
Go to Top