Brâncuși

Motto: „Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca un rege, muncește ca un sclav.” (Constantin Brancusi)

În opera sa, Brancuși a oglindit felul de a gândi, lumea profund spirituală a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Astfel, bazându-se pe puternica spiritualitate a culturii milenare românești, Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. A știut să exprime esența lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, îşi expune primele sculpturi pentru prima oară la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din Ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea”, „Domnișoara Pogany”, „Somnul”, „Fântâna lui Narcis”se numără printre lucrarile celebre ale sculptorului român, considerat deschizător de noi direcţii în arta modernă. Participă cu regularitate la expoziții colective din Paris, București, New York și din toata lumea, inaugurând ciclurile Păsări MăiestreMuza adormităDomnișoara Pogany.

„Poarta Sărutului”, „Coloana Infinitului”,  „Masa Tăcerii” şi „Aleea Scaunelor” sunt operele pentru care instituţii din România au pregătit înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO. În patrimoniul mondial UNESCO se află deja înscrise Delta Dunării şi Mănăstirea Horezu.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este o sculptură a artistului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Brancuși s-a stabilit la Paris, unde se stinge din viaţă în martie 1957, lăsând moștenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul comunist a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Național de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament. Când a simtit că sfârșitul îi este aproape, în anul 1957, Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”. La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoștinței) fără sfârșitMasa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.

Din 1963 până azi au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). În 1937 cunoscutul sculptor Henry Moore scria: „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”. Mai aproape de noi, Frank Gehry indică cu precizie influența pe care marele sculptor român a avut-o asupra sa.

Volumul lui Radu Varia intitulat Brâncuși, unanim considerat drept lucrarea fundamentală consacrată marelui sculptor, a fost publicat mai întâi la New York în 1986 (Rizzoli) și a fost ales cartea anului de bibliotecarii americani și de principalele ziare și publicații din Statele Unite. Volumul a fost ulterior publicat la Paris în 1989 (Gallimard), și ulterior la Tokio în 1993 (New Art Seibu).

În 12 martie 1914, prima expoziţie personală a lui Constantin Brâncuşi pe pământ american făcea senzaţie. De atunci, forma pură a sculpurilor sale abstracte a cucerit lumea colecţionarilor de artă care plătesc sume exorbitante pentru a-i achiziţiona operele, iar galeriile de artă celebrează genialitatea sculptorului prin expoziţii aniversare. La Expoziţia de la Galeria Armory au fost expuse cinci lucrări: Capul, Domnişoara Pogany II, Cap de copil, Muza adormită II şi Peştele, care au atras imediat atenţia publicului, a colecţionarilor şi criticilor de artă prin eleganţa şi rafinamentul formelor avangardiste.

Lucrările lui Brâncuşi se vând acum în licitaţii la preţuri exorbitante, în 2005 o lucrare Pasăre în spaţiu s-a vândut cu 27,5 milioane, iar pentru Madame L.R. s-a obţinut, în 2009, suma de 37,2 milioane dolari. Doi ani mai târziu,  Primul strigăt s-a vândut cu 14,9 milioane de dolari, iar în mai 2012 sculptura Prometeu care a avut ca preţ de pornire de 4,75 milioane de dolari, a urcat foarte repede până la suma de 12,6 milioane de dolari la o licitaţie organizată la New York.

În octombrie 2013, Galeria Paul Kasmin din New York a inaugurat expoziţia Brâncuşi în New York 1913-2013, pentru a celebra centenarul operelor lui Brâncuşi în Statele Unite. Expoziţia spune şi povestea relaţiei benefice pe care Constantin Brâncuşi a avut-o cu marea metropolă americană şi cu numeroşii săi prieteni, colecţionari, cu muzee, expoziţii şi cu toţi cei care au făcut posibil succesul său şi au ajutat la definirea artei moderne pe pământ american.

*Conform Legii nr. 305/2015 privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi” a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu. În expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă, scrie: „Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”.