Ion Țuculescu (19 mai 1910 – 27 iulie 1962) – pictor si Ion Jalea (19 mai 1887 – 7 noiembrie 1983) – sculptor

Ion Țuculescu – Autoportret

Motto:  „Am vrut să las oamenilor o operă plină de dragoste de viață – am vrut să calc peste toate tristețile, peste toate neliniștile sufletului meu, dar n-am putut. […] Ce aș putea spune oamenilor pentru a-i convinge că viața e frumoasă, veselă și fericită? Ca să fiu sincer, în viața de toate zilele nu mai pot trăi fericirea. Nu mai trăiesc decât în artă, în pictură și mai ales în muzică.” (Ion Țuculescu, 1965)

Ziua  pictorilor este subliniata in fiecare an la 19 mai.

Aceasta este si data la care s-a nascut Ion Țuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ  pentru spiritul românesc, deoarece a explorat folclorul si mitologia noastra. Stilul sau este o armonizare a elementelor de expresionism abstract ce se impletesc cu cele de impresionism.

Fiind de profesie microbiologist, s-a dedicat cercetarii in acest domeniu; totodata a gasit timp pentru a dezvolta cu pasiune talentul si viziunea sa artistica. Desi inclinatia pentru pictura a fost de timpuriu evidenta, a ales sa faca studii la Facultatea de Științe Naturale si in paralel la Facultatea de Medicina, obtinând doctoratul in 1939 cu calificativul magna cum laude. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial a fost medic militar, remarcându-se prin devotament si spiritul sau de sacrificiu.

Născut  la Craiova, la 19 mai 1910, Ion Țuculescu inceteaza din viata pamânteasca la 27 iulie 1962, la vârsta de 52 de ani. A fost un pictor autodidact, cu un stil aparte, iar cariera sa a avut o traiectorie deosebita de a altor artisti români din epoca. În lipsa unor studii de specialitate, s-a format aprofundând tehnica unor maeștri ai picturii românești sau universale; a facut voiaje de studii in Franța, Elveția, Grecia sau Italia, hotarâtoare fiind întâlnirea cu arta lui Van Gogh, cu prilejul  retrospectivei de la Paris, din 1937. Fiind fascinat de arta arhaica autohtona, s-a inspirat din filonul popular românesc pe care-l transpune intr-o maniera proprie, dându-i perspective expresioniste. Aceasta tusa originala il inscrie in circuitul universal al valorilor.

Printre  expozițiile personale să ne amintim cele din 1938, 1939, 1941-1943, 1946,  1947, 1965 (retrospectivă) de la București si, in acelasi an, de la  Iași, Craiova, Timișoara, Constanța, Sibiu, Târgu Mureș, Cluj și Brașov. In 1960, a participat la Expoziția de Stat a Artelor Plastice, cu  lucrarea ”Interior țărănesc”, si la expoziția ”Imagini Dobrogene”, cu  lucrarea ”Interior la Mangalia”. Dintre operele reprezentative ale  creației sale amintim: ”Interior țărănesc”, ”Portretul bunicului”  (expresionism); ”Albăstrele de câmp”, ”Triplu autoportret”, ”Compoziție  cu 2 fazani”, ”Drama folclorică”, ”Peisaj cu lac”, ”Autoportret pe fond  galben”, ”Turc cu șalvari roz” (perioada folclorică); ”Ochi călători”,  ”Pasiune”, ”Metamorfoza”, ”Pană de păun”, ”Răsărit de soare”, ”Totem  solar”, ”Ochi verzi”, ”Totem sub copac”, ”Ruginile toamnei”, ”Opoziție”,  ”Urme”, ”Copii în grădină”, ”Peisaj cu țărănci”, ”Peisaj din Grecia”,  ”Birja la Costinești”, ”Spre larg”, ”Accente negre”, ”Fecioara cu  Pruncul”, ”Circuite”, ”Vieți multiple” (perioada totemică).

Faza decorativ-abstractă. Aceasta este un ciclu în care acordul cromatic definit de raportul albastru-oranj face să anticipeze evoluția artistică a pictorului din ultima perioadă a creației sale. Reprezentativă pentru această fază este lucrarea „Marina cu fluturi oranj”.

Faza „neagră” face parte din perioada simbolic-abstractă de creație a pictorului, fază în care motivul ochilor apare cu prioritate și devine definitoriu. Astfel, ochiul care este considerat partea cea mai expresivă a feței umane, devine la el un laitmotiv simbolic-fantastic și pictural, într-o viziune total personală. Cele mai importante lucrări de acest gen sunt: „Ochii demiurgului”, „Ochi călători”, și altele. Negrul nu mai este folosit ca fundal ci are o funcție substanțială ce potențează prin contrast culorile calde.

„Rațiunea a dirijat o pictură senină, senină ca scoarțele oltenești. Pictorul secret din mine a visat la altceva, la misterul cosmic… Nu mi-a fost dat să urc până Sus.”, declara cu modestie Ion Tuculescu, omul de stiinta ce s-a implinit ca pictor cu sclipiri de geniu, dupa plecarea sa in eternitate.

 

19 mai: S-a născut Ion Jalea, sculptorul care a continuat să lucreze după ce a pierdut un braț luptând pentru patrie.

În data de 19 mai 1887 s-a născut, în Casimcea (judetul Tulcea) sculptorul român Ion Jalea si a trecut la cele vrsnice în data de 7 noiembrie 1983, la vârsta de 96 ani. El este cel care a realizat  multe dintre lucrările ce pot fi admirate în spații publice din diferite  orașe ale țării.

Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt busturile lui Spiru Haret și George Enescu din București, compoziția alegorică „Lupta lui Hercule cu  Centaurul” aflată tot în Capitală, în Parcul Herăstrău, statuile  „Decebal” din Deva și „Mircea cel Bătrân” din Tulcea, reliefurile  „Împărat și proletar” sau cele de la „Obeliscul Unirii” din Focșani,  monumentul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul”, o lucrare impozantă  realizată din bronz și amplasată în piața centrală din Câmpulung  Moldovenesc, „Arcaș odihnind”, „Pacea” și „Victoria”.

De asemenea, multe dintre lucrările sculptorului se găsesc astăzi în Muzeul Memorial din Constanța, muzeu ce îi poartă numele, situat pe faleza Mării Negre. Sculpturile lui Ion Jalea se deosebesc prin introducerea unor elemente de factură alegorică și fantastică, figurilor sau scenelor de natură istorică pe care le abordează.

Ion Jalea a absolvit, în 1908, Școala de Arte și Meserii, după care a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București, sub îndrumarea  profesorilor și sculptorilor Frederick Storck și Dimitrie Paciurea. Și-a desăvârșit studiile la Paris, în cadrul Academiei Julian, fiind ucenicul lui Antoine Bourdelle.

Și-a pierdut brațul stâng în timpul Primului Război Mondial, dar Ion Jalea a continuat să sculpteze. În anii 1920 și 1921 a expus la Salon d’Automne din Paris. A primit Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și Barcelona, iar în țară, Premiul Național  pentru sculptură, în 1941. În 1955, Jalea a devenit membru al Academiei  Române, iar începând din 1956, a ocupat funcția de președinte al Uniunii  Artiștilor Plastici din România.

 

Junimea Română, din 2010 – Fondator și coordonator – Otilia Tunaru – Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler pentru Școala Junimea.

© Junimea Română 2019. Toate drepturile rezervate. Interzis să utilizați, copiați, distribuiți fără a preciza sursa.